VIITORUL CERE ATENTIE (ULTIMUL EPISOD) AlterMedia România, de G. Edward Griffin (din PARTEA PARTEA A PATRA: RAZBOIUL IMPOTRIVA TERORISMULUI)
ISTORIA ESTE RETUSATA
Cand insemnatatea acestor declaratii a devenit evidenta, nu s-a putut gasi nici o justificare pentru intarzierea de o ora si doua minute pana la trimiterea interceptorilor. Deci, decat sa explice, au preferat sa schimbe povestea. O saptamana mai tarziu, toti erau de acord ca de fapt trimiterea interceptorilor avusese loc imediat ce fusesera instiintati de NORAD. Generalul si Maiorul nu isi mai aminteau bine.
Dar asta nu este totul. Viteza de raspuns nu este singurul factor. Cat de aproape esti cand raspunzi este de asemenea foarte important. Cei mai apropiati interceptori se aflau la McGuire Air Force Base, la doar 71 de mile de New York City. Ar fi putut fi la fata locului in doar cateva minute. Dar nu au trimis interceptori din McGuire. Au ales in schimb Otis Air National Guard Base aflata la Cape Cod, Massachusetts, la o departare de 188 de mile.
Daca aceasta poveste retusata este adevarata, este o scuza plauzibila pentru intarzierea fata de primul impact, dar era totusi timp suficient sa fie interceptate celelalte, in special cel de la Pentagon, care a fost lovit la mai bine de o ora de la trimiterea interceptorilor. Un F-16 merge de 2½ ori mai repede decat sunetul, ceea ce inseamna treizeci si unu de mile pe minut. Rezulta ca ar avea nevoie de sase minute sa se lanseze, un minut pentru a atinge altitudinea necesara, unsprezece minute sa calatoreasca de la Cape Cod la Washington DC, si ar fi putut ajunge in 17 minute dupa primirea ordinului. Si totusi au ratat deadline-ul de o ora la Pentagon. Este evident ca inca nu ni se spune adevarul.
[nota: Exista dovezi, desi departe de a fi concludente la momentul scrierii acestor randuri, ca al patrulea avion, United Flight 93 care s-a prabusit pe camp in Pennsylvania, a fost de fapt doborat. S-a speculat ca, deoarece se indrepta spre Casa Alba, s-a luat o masura decisiva. Daca este adevarat, ar fi tare dureros in urma legendarului eroism “let’s roll” al pasagerilor. Bineinteles, chiar daca avionul a fost doborat, nu ar diminua eroismul pasagerilor, nici n-ar insemna ca cine a dat ordinul a actionat iresponsabil. Ar fi doar un alt exemplu despre cum fapte importante sunt deseori ascunse publicului de catre colectivisti care cred ca omul de rand trebuie sa stie doar acele lucruri care ii creaza incredere in liderii sai. La prima vedere ar parea ca, a autoriza distrugerea Zborului 93 ar fi in contradictie cu principiile individualismului, care spune ca indivizii nu pot fi sacrificati pentru asa numitul mai mare bine al numarului mai mare. Cu toate acestea, aceasta actiune este consistenta principiilor individualiste privite in contextul protejarii vietii. Asa cum a fost declarat in Partea Intai (Prapastia - vezi SUPREMATIA GRUPULUI -nn) , suntem justificati sa luam viata altora pentru a ne proteja propria viata, dar justificarea nu vine de la superioritatea numarului nostru, ci de la fiecare din noi separat. Acest episod cu avionul complica problema, deoarece decizia de a lua viata unor pasageri inocenti aflati intr-un aparat de zbor, a fost facuta de catre persoane a caror viata nu era amenintata la momentul respectiv. Astfel se ridica intrebarea daca suntem justificati sa folosim forta pentru a proteja si viata altora pe langa a noastra. Raspunsul nu este atat de simplu precum in cazul legitimei aparari, dar majoritatea oamenilor ar spune da. De fapt ar spune nu numai ca este justificabil, ci este chiar obligatoriu. Uneori suntem pusi in fata conflictului dintre doi oameni sau doua grupuri – cum ar fi in razboi – si suntem obligati sa tinem partea cuiva. Aici numerele pot inclina balanta – sau poate vreun criteriu ar putea interveni, cum ar fi seriozitatea amenintarii si meritul perceput al celor ce ar putea fi salvati. Oricum, desi este adevarat ca decizia s-ar putea baza pe superioritate numerica sau vreo alta logica, nu acelasi lucru se poate spune despre justificare. Aceasta vine din obligatia noastra individuala de a apara vietile altora. De aceea, daca Woodrow Wilson sau FDR ar fi crezut cu adevarat ca sacrificiul a doua mii de americani era necesar pentru protejarea vietilor sau a libertatii poporului american, actiunile lor ar fi fost in acord cu principiile individualismului. Dar daca ei doar au inventat aceasta problema ca o scuza pentru alte agende, cum ar fi expansiunea puterii economice si politice sau construirea Noii Ordini Mondiale “mai aproape de dorinta inimii”, atunci ei au urmat etica colectivismului. Au fost aceste agende motivatiile lor principale? Evenimentele istorice sugereaza cu putere ca da, insa fiecare din noi va trebui sa judece asta pentru el insusi.]
Preluat de la http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-xiii_3853.html ; in format .doc , Daca doriti sa o aveti, dati clic aici…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu