UN ACT DE RESPONSABILITATE POLITICA, continuare - VIITORUL CERE ATENTIE (VIII), de G. Edward Griffin (preluat de la AlterMedia România-citate)

VIITORUL CERE ATENTIE (VIII) AlterMedia România, de G. Edward Griffin (din PARTEA PARTEA A TREIA: ZILELE INFAMIEI)
UN ACT DE RESPONSABILITATE POLITICA - continuare
Unul dintre cei care s-au asigurat ca Amiralui Kimmel si Generalul Short nu vor afla despre mesajul decodat japonez in privinta atacului, a fost Locotenentul Comandor Joseph Rochefort, seful Retelei de Informatii Maritime Radio din Pacificul Mijlociu. Rochefort a atins miezul problemei spunand: “A fost un pret mic, ce a trebuit platit pentru a uni tara.” [nota: Amintirile Capitanului Joseph J. Rochefort (US Naval Institute Oral History Division, 1970), p. 163, citat de Stinnett, p. 203.]
Ascultati cu atentie, Doamnelor si Domnilor. Aceasta este vocea colectivismului: 2.388 de oameni ucisi si inca 1.178 raniti - majoritatea americani – si este un pret mic ce trebuia platit pentru a uni tara. [...]
Orice poate fi justificat in mod acceptabil pretinzand ca este pentru mai marele bine al numarului mai mare.

[nota: O mare parte din suportul financiar acordat industriei naziste, incluzand productia militara, a venit de la companiile de investitii de pe Wall Street, controlate de membrii CFR si altii care impartasesc mentalitatea colectivista. Pentru partea aceasta a istoriei, sunteti invitati sa cititi World Without Cancer; The Story of Vitamin B17, Part II (la www.realityzone.com ) Cand se intelege ca acei colectivisti din Statele Unite care indemnau la razboi impotriva lui Hitler, totodata investeau serios in masina de razboi nazista, devine mult mai clar ca razboiul nu avea nimic a face cu oprirea dictatorului german. Telul era faramitarea lumii in bucati pentru a putea fi remodelata dupa dorinta inimi. Este trist ca sute de mii de americani si-au dat viata in acest razboi crezand ca lupta pentru libertate; au fost insa tradati de liderii lor. Scopul razboiului nu a fost libertatea. A fost un concurs pentru a determina care grup de colectivisti va domina lumea. Soldatii au fost doar pioni pe tabla de sah globala. Patriotismul de care au dat dovada a fost folosit impotriva lor. S-au grabit sa invinga nazismul si fascismul, fara a suspecta o clipa ca erau de partea fabianismului si a leninismului, forte care sunt de fapt identice cu cele impotriva carora luptau.]

Exact ca si in timpul Primului Razboi Mondial, liderii americani aveau atentia focalizata dincolo de razboiul insusi. Chiar inainte de Pearl Harbor, fabianistii si leninistii desenau schitele guvernului mondial. Avea sa se numeasca Natiunile Unite; si la sfarsitul conflictului, va fi oferit ca o masura de protectie impotriva razboiului, drept “cea mai buna speranta pentru pace”. Toate au fost puse la cale de catre Divizia de Planificare a Politicii Externe Post-Razboi a Departamenului de Stat, sub directivele lui Alger Hiss, care se afla de fapt in ambele tabere in acelasi timp. Nu numai ca era un consilier al lui FDR si fost presedinte al Fondului de Inzestrare Carnegie (ceea ce il alatura grupului fabianist), de asemenea era un agent sub acoperire al sovieticilor. Hiss a fost cel care personal a prezentat nou plasmuita Carta a Natiunilor Unite catre adunarea de investire a acestui organism in San Francisco, si el a devenit primul Secretar General al organizatiei. Daca va intrebati care este semnificatia acestor fapte, iat-o: dupa faramitarea lumii in bucati prin razboi mondial pentru a doua oara, Organizatia Natiunilor Unite a devenit schita colectivista pentru a o remodela dupa dorinta inimii.
O privire superficiala asupra celui de-al Doilea Razboi Mondial arata ca a fost o lupta pentru libertate impotriva totalitarismului. O privire mai adanca si realista in acelasi timp releva ca a fost o confruntare intre trei ramuri ale colectivismului aflate in competitie pentru dominatie globala. Fabianistii si leninistii si-au unit fortele impotriva fascistilor (cu imperialistii japonezi ca tinta tactica secundara). Ramura fascista a colectivismului a fost infranta. De atunci, lumea este prinsa in batalia dintre cele doua factiuni ramase. Nu este o lupta pentru libertate impotriva totalitarismului. Este un concurs ce va hotari care model colectivist va conduce lumea. Desi era mai dificil de observat in primele etape ale conflictului, acum este limpede ca lumina zilei.

Preluat de la http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-viii_3576.html ; in format .doc , Daca doriti sa o aveti, dati clic aici…