CREATURA DE LA JEKYLL ISLAND - 6

CREATURA DE LA JEKYLL ISLAND - de G. Edward AlterMedia România
Acum vedeti si beneficiul cartelului bancar. De aceea este implicat in acest Sistem Federal de Rezerve, pentru a colecta dobanda pe nimic. Procesul nu se opreste aici, din pacate. Are consecinte pentru noi toti. I-am auzit pe unii spunand “Nu-i asa ca este interesant, tipii astia chiar sunt destepti, cred ca merita sa fie bogati”. Ca si cum noi n-am fi afectati, ei s-au imbogatiti dar noi suntem OK. Ei bine, ei s-au imbogatit bine mersi, dar asta se face pe socoteala noastra, pentru ca de la noi li se transfera bogatia. Cum anume? Sa vedem.
Acesti bani nou creati ajung in economie si dilueaza valoarea dolarilor care se aflau deja acolo mai inainte. Este ca si cum ai turna apa intr-o oala cu supa, apa dilueaza supa. Deci tot aruncand din ce in ce mai multi bani in supa economiei, banii nostri devin din ce in ce mai slabi si mai slabi si mai slabi si observam fenomenul numit inflatie, care are aparenta cresterii preturilor. Vreau sa subliniez cuvantul “aparenta”, deoarece in realitate preturile nu cresc deloc. Ceea ce observam de fapt este scaderea valorii dolarului, asta este partea reala a ecuatiei. Daca am fi avut bani adevarati cu acoperire in aur sau argint sau orice altceva palpabil care nu a fost creat din aer, ati vedea ca preturile raman stabile pe o perioada lunga de timp.
Pentru a ilustra acest punct, este bine sa stim ca daca am fi trait in Roma antica, cu o uncie de aur am fi putut cumpara o toga frumoasa, o curea lucrata de mana si o pereche de sandale – acesta era pretul in Roma. Astazi, daca am avea o uncie de aur, ce am putea cumpara cu ea? Am putea merge in orice magazin si cumpara un excelent costum, o curea si o pereche de pantofi. Pretul acestor articole nu s-a schimbat de-a lungul a mii de ani, atunci cand acest pret este exprimat in bani adevarati. Dar atunci cand il exprimam in aceste bancnote pe care le purtam in buzunar si care se cheama “bancNote ale Rezervei Federale”, si care nu sunt bani adevarati ci doar bani fara acoperire [“fiat money”], preturile continua sa creasca, deoarece valoarea acestor unitati continua sa scada, si asta se intampla pentru ca ei tiparesc din ce in ce mai multe si le arunca pe piata in supa economiei.
Inca nu am terminat, nu am ajuns la capatul drumului. Am pierdut din puterea noastra de cumparare prin acest proces numit inflatie. Am pierdut ceva si foarte putini oameni se intreaba, “oare cine a castigat-o?”. Pare ca nimeni n-a castigat-o, am pierdut-o cu toti, ca si cum s-ar fi evaporat si ridicat la cer. Nu, cineva a castigat ceea ce noi am pierdut. Pentru fiecare pagubit exista un castigator. Sau mai exact pentru fiecare cincizeci de pagubiti exista un castigator care primeste totul. Cineva a castigat, dar cine? Cei care au castigat puterea noastra de cumparare sunt cei care se aflau acolo sus la gura robinetului ce injecteaza noii bani creati in supa economiei. Ei au primit primii acesti bani si au castigat deoarece s-au bucurat de intreaga putere de cumparare a acestora la momentul tiparirii lor. Dupa ce i-au cheltuit si ti i-au dat tie, si tu la randul tau i-ai cheltuit pe ceva si i-ai dat lui s.a.m.d. si au ajuns la marginea oalei, sunt deja diluati. Cei care sunt chiar acolo sus la gura robinetului au primit puterea noastra de cumparare. Cine sunt ei? Evident guvernul a fost primul acolo. Amintiti-va check-ul de un miliard de dolari, primit de guvern. L-au cheltuit instantaneu si banii au fost introdusi in economie marcand inceputul acestui efect de domino. Cine altcineva? Urmatorii au fost cei care se aflau la ghiseul de imprumuturi. Ei au primit banii nou creati, fiind cei care i-au imprumutat.
Deci toata lumea stie acest lucru. Ceea ce ei uita este ca asa zisele beneficii obtinute in urma acestui proces sunt inapoiate bancii sub forma de dobanda. Nu au castigat de fapt mare lucru. Castigul pe care il obtin prin inflatie il inapoiaza bancii ca dobanda pentru nimic. Si pare totusi ca ei castiga obtinand aceste profituri de hartie. Valoarea acestei proprietati creste, ca de altfel si valoarea stock-ului meu, dar este totul pe hartie. In ceea ce priveste puterea mea de cumparare, valoarea nu creste ci din contra, scade. Cu toate astea, ei trebuie sa plateasca pentru aceasta iluzie, si o fac sub forma unei dobanzi pentru nimic.
Si apoi vine inevitabila perioada de contractie a economiei. Oamenii nu realizeaza ca economia, conform traditiei, se misca precum lama unui fierastrau – urca gradat pentru o perioada lunga ce pare ca nu se mai termina, timp in care ne facem planuri nenumarate de investitie fara sa fim ingrijorati, si apoi deodata se prabuseste, scade foarte rapid, pentru a incepe sa creasca usor din nou pentru o alta perioada lunga. Atunci cand se contracta oamenii sunt prinsi pe picior gresit, inglodati in datorii, iar unii sunt pusi in situatia de a nu putea face fata platilor si isi pierd bunurile.
Alt aspect care trebuie remarcat este ca atunci cand banca iti imprumuta banii pe care i-a creat din nimic (nu i-a costat nimic sa-i fabrice), vor ceva in schimb de la tine. Vor ca tu sa semnezi pe o linie punctata si sa-ti pui chezasie casa, masina, inventarul, valorile care se afla in posesia ta. Astfel, in caz ca nu iti mai poti onora platile, ei pun mana pe pietrele tale pretioase. Nu pierd nimic. Fie ca este vorba de expansiune sau contractie, inflatie sau deflatie, bancile au acoperire iar noi mergem ca oile la taiere deoarece nu ne-am prins ca este o scamatorie. Bineinteles ca nici nu avem de ales, pentru ca este impusa prin lege. Nu avem scapare. Si este chiar mai bine ca nu intelegem pentru ca astfel nici nu ne putem plange. Asta este.
Cele doua grupuri care castiga puterea noastra de cumparare – este cineva surprins? – cei doi membri ai parteneriatului, sunt guvernul si cartelul bancar. Sunt cele doua grupuri care formeaza Sistemul Federal de Rezerve.
Aceasta pierdere a puterii de cumparare, ce se transfera de la noi catre ei este o taxa. Nu ne gandim la ea in acesti termeni dar chiar asta este. Nu avem scapare, nu o putem evita. De fapt, are calitatile unei taxe mult mai mult decat taxa pe venit sau acciza, de care poti scapa intr-un fel sau altul. De aceasta nu poti scapa. Nu exista reduceri, scutiri, toata lumea o plateste si este cea mai cruda, cea mai necinstita taxa dintre toate deoarece ii loveste mai rau pe cei care isi permit cel mai putin sa o plateasca. Cade cel mai greu pe umerii celor cu venituri fixe, a celor pensionati. Toti cei care isi economisesc banii platesc aceasta taxa in raport direct cu gradul in care au fost mai “stransi la punga”, mai cumpatati. Este o taxa si trebuie sa o consideram ca atare. Este o taxa pe care o platim guvernului si cartelului bancar.
Sa facem un sumar. Care este beneficiul membrilor acestui parteneriat? Guvernul are de castigat pentru ca este capabil sa taxeze poporul american orice suma isi doreste prin acest proces pe care oamenii nu-l inteleg, numit inflatie. Oamenii nu realizeaza ca sunt taxati, ceea ce constituie un avantaj enorm atunci cand te pregatesti sa fi reales. Partea bancara are si ea avantajul de a castiga o dobanda perpetua pe nimic. Subliniez cuvantul “perpetua”, deoarece atunci cand un imprumut este inapoiat, banii sunt imprumutati altcuiva. Odata ce banii sunt creati, obiectivul bancii este sa stea “imprumutata”, cum se spune. In realitate, bancile nu pot fi 100% imprumutate si rata aceasta variaza semnificativ, dar obiectivul este sa fie imprumutate pe cat de mult posibil. Vorbind la modul general, odata ce banii sunt creati prin imprumut, acestia raman permanent in economie, castigand in mod perpetuu dobanda pentru unul din membrii cartelului bancar, cel care a creat acei bani.